Mi-e dor de soare. Mai mult de atat, mi-e dor de soarele de alta data. Al carui altar fie ca era ridicat la rasarit sau apus, era curat, inca neatins de industrial.
Nici nu stiu ce e mai trist, apusul de azi e orasul de maine. Traim intr-o lume in care daca nu apreciezi frumosul zilei de azi, maine nici macar de asta nu mai ai parte.
Versurile de alta data, "macarale rad in soare" nu mai au deloc acel ecou vesel al unei lumi proaspete, sociale, industrializate la maxim. Azi trebuie sa alergi multi multi kilometri sa gasesti soarele care il tineai minte din curtea bunicilor de la tara cand inca erai de o schioapa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu